Obiceiuri romanesti de Paste

OBICEIURI ROMANESTI DE PASTE


Sarbatoarea Pastelui este pentru romani, alaturi de Craciun, cea mai importanta din an, pentru care fiecare familie se pregateste cu mult timp inainte prin postul tinut cu atata evlavie.
In biserica ortodoxa oamenii se pregatesc pentru intampinarea sarbatorilor de Pasti prin "postul Pastelui" numit si "Postul Cel Mare", post care dureaza 48 de zile. In mod oficial, postul incepe dupa "Duminica iertarii", in ziua de luni a saptamanii a 7-a de dinaintea sarbatorii de Pasti.
Ultima saptamana din Postul Pastelui se numeste "Saptamana Patimilor" si incepe in duminica Floriilor, duminica in care se comemoreaza intrarea lui Iisus in Ierusalim. "Saptamana Patimilor" comemoreaza prinderea lui Iisus, crucificarea si moartea Lui. In acesta ultima saptamana, multe biserici tin slujbe in fiecare seara, slujbe numite "Denie". De luni pana joi se comemoreaza ultima masa, prinderea si inchiderea lui Iisus. Ziua de joi se numeste "Joia Mare". Vineri, numita "Vinerea Mare" se comemoreaza crucificarea si moartea lui Iisus pe cruce. In acesta zi, se tine "post negru", adica nu se mananca nimic.
Desi aceasta sarbatoarea reprezinta pentru toti romanii invierea Domnului Iisus Hristos, ea se sarbatoreste oarecum diferit in regiunile Romaniei. Astfel...
In Bucovina, fetele se duc in noaptea de Inviere in clopotnita si spala limba clopotului cu apa neinceputa. Cu aceasta apa se spala pe fata in zorii zilei de Pasti, ca sa fie frumoase tot anul si asa cum alearga oamenii la Inviere cand se trag clopotele la biserica, asa sa alerge si feciorii la ele. Flacaii trebuie sa se duca cu flori la casele unde locuiesc fetele care le sunt cele mai dragi, iar ele, pentru a isi arata consimtamantul la sentimentele lor, trebuie sa le ofera un ou rosu.
In zona Campulung Moldovenesc, datina se deosebeste prin complexitatea simbolurilor, a credintei in puterea miraculoasa a rugaciunii de binecuvantare a bucatelor. In zorii zilei de duminica, credinciosii ies in curtea bisericii, se asaza in forma de cerc, purtand lumanarile aprinse in mana, in asteptarea preotului care sa sfinteasca si sa bine-cuvanteze bucatele din cosul pascal. In fata fiecarui gospodar este pregatit un astfel de cos, dupa oranduiala stramosilor. In cosul acoperit cu un servet tesut cu model specific zonei sunt asezate, pe o farfurie, simbolurile bucuriei pentru tot anul: seminte de mac (ce vor fi aruncate in rau pentru a alunga seceta), sare (ce va fi pastrata pentru a aduce belsug), zahar (folosit de cate ori vitele vor fi bolnave), faina(pentru ca rodul graului sa fie bogat), ceapa si usturoi (cu rol de protectie impotriva insectelor). Deasupra acestei farfurii se aseaza pasca, sunca, branza, ouale rosii, dar si ouale incondeiate, bani, flori, peste afumat, sfecla rosie cu hrean, si prajituri. Dupa sfintirea acestui cos pascal, ritualul de Pasti se continua in familie.
La Calarasi, la slujba de Inviere, credinciosii aduc in cosul pascal, pentru binecuvantare, oua rosii, cozonoc si cocosi albi. Cocosii sunt crescuti anume pentru implinirea acestei traditii. Ei vestesc miezul noptii: datina din strabuni spune ca, atunci cand cocosii canta, Hristos a inviat! Cel mai norocos este gospodarul al carui cocos canta primul. Este un semn ca, in anul respectiv, in casa lui va fi belsug. Dupa slujba, cocosii sunt daruiti oamenilor saraci.
O foarte frumoasa datina se pastreaza in Maramures, zona Lapusului. Dimineata in prima zi de Pasti, copiii(pana la varsta de 9 ani) merg la prieteni si la vecini sa le anunte Invierea Domnului. Gazda daruieste fiecarui urator un ou rosu. La plecare, copiii multumesc pentru dar si ureaza gospodarilor "Sarbatori fericite!". La aceasta sarbatoare, pragul casei trebuie trecut mai intai de un baiat, pentru ca in acea gospodarie sa nu fie discordie tot restul anului.
In Banat, la micul dejun din prima zi de Pasti, se practica traditia tamaierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primeste o lingurita de pasti (vin+paine sfintite). In meniul acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert, oua albe si mancaruri traditionale, dupa acestea se continua masa cu friptura de miel.
In Tara Motilor, in noaptea de Pasti se ia toaca de la biserica, se duce in cimitir si este pazita de feciori. Iar daca nu au pazit-o bine, si a fost furata, sunt pedepsiti ca a doua zi sa dea un ospat, adica mancaruri si bauturi din care se infrupta atat "hotii", cat si "pagubasii". Daca aceia care au incercat sa fure toaca nu au reusit, atunci ei vor fi cei care vor plati ospatul.
In Tara Barsei, in jurul Brasovului, se face o petrecere care aduna intreaga comunitate – obiceiul Junii Brasovului. Grupurile de tineri, organizate asemeni cetelor de calusari sau de colindatori, cu vataf si casier, strang oua de la tinerele fete, dupa care se merge catre Pietrele lui Solomon, la picnic, unde vor avea loc intreceri. Cea mai cunoscuta si indragita dintre ele este aruncarea buzduganului.
In Moldova, in dimineata urmatoare dupa noaptea Invierii se pune un oua rosu si unul alb intr-un bol cu apa ce trebuie sa contina monezi, copii trebuie sa si clateasca fata cu apa si sa si atinga obrajii cu oualele pentru a avea un an plin de bogatii.

OBICEIURI ÎN MARAMUREŞUL ISTORIC


Cămăşi populare de sute de euro pentru ziua de Paşti


http://www.glasulmaramuresului.ro/pozegalerie/2009-04-1729__ro__ZI__Copii%20Vadu%20Izei%20(FP).jpg" alt="" />Dacă la oraş apropierea Paştilor înseamnă doar o goană continuă după cumpărături, în satele de pe Valea Izei este altă atmosferă. Aici toate lucrurile se trăiesc cu o altă intensitate. Pregătirea pentru Învierea Domnului are în primul rând valoare spirituală.
Începând de azi pregătirile sunt în toi pentru coşul de Paşti, iar costumul popular e deja gata pentru a fi etalat la biserică în ziua Învierii.
"Azi ar trebui ca traistele cu care familia merge cu bucatele la sfinţit să fie gata. La noi în fiecare an e concurenţă între femeile care au cele mai frumoase traiste. Dacă materialul din care sunt făcute rămâne acelaşi şi în aceleaşi combinaţii (alb cu negru sau roşu, alb şi negru) modelele baierelor se schimbă de la an la an. De exemplu, anul acesta baierele nu vor mai fi împletite, ci înnodate. Modelul pare a fi adoptat de poienence de la femeile din Budeşti. În Vinerea Mare nu se lucrează la câmp, nu se iese cu caii, nu se coase. Sâmbătă vopsim ouăle roşii în coji de ceapă şi le împestriţim cu frunze de trifoi sau de pătrunjel. Tot azi femeile fac pasca, pe care o umplu cu brânză de vacă şi puţină scorţişoară. Dar cel mai important lucru e faptul că de joi seara şi până în ziua de Paşti, când primim cuminecătura sfinţită, jumătate din sat ajună, chiar şi bărbaţii", a mărturisit Domniţa Ilieş din Poienile Izei.
• Cine nu îmbracă în ziua de Paşti costumul popular e văzut ca drept mai sărac om
Şi pentru că Paştile reprezintă una dintre cele mai mari sărbători de peste an, lumea nu uită să-şi pună în evidenţă cele mai frumoase costume populare.
"Nu există persoană care în ziua de Paşti să nu meargă la biserică în costum popular. E o tradiţie care se păstrează cu sfinţenie. Până şi turiştii care vin la noi îmbracă straiul popular. Eu am deja pregătite zece costume. Cine nu îmbracă în ziua de Paşti costumul popular e văzut drept cel mai sărac om. Dar nu cred că există pruncuţ, student, turist, sătean care să vină altfel îmbrăcat la biserică".
Tot de la Domniţa am aflat că o cămaşă cu deja cunoscutul model ,,în ferestre’’ ajunge la 500 de euro. Nici la Bârsana cămăşile ţărăneşti date în lucru înainte cu două-trei luni înainte de sosirea Paştilor nu costă mai puţin. Aici doar cusutul e undeva între 12 şi 15 milioane (bani vechi).
• Cojile sfinţite nu se aruncă la gunoi
În Bârsana dai de alte tradiţii de Paşti. Vinerea Mare, ziua când a fost răstignit Iisus e şi aici tratată cu multă pioşenie.
"Nu se pune în pământ în această zi, nu se spală haine, nu se ţese, nu se toarce, e Prohodul Domnului şi toată lumea se îmbracă în negru şi se roagă", a mărturisit prof. Irina Petrovai din Bârsana. Tot la Bârsana în prima zi de Paşti se practică competiţia între capii familiei din sat. Cel care ajunge primul acasă cu bucatele sfinţite va fi primul în acest an la toate, şi în câmp, şi în gospodărie, va fi cel mai harnic om din sat. A doua zi de Paşti se zice că e bine să te speli pe faţă cu apă după ce ai pus în ea un ou roşu sfinţit şi un bănuţ de argint (nu metal). Oul roşu înseamnă sănătate, iar bănuţul de argint bogăţie şi nobleţe sufletească.
"O tradiţie împământenită de când lumea e faptul că în a treia zi de Paşti, Rusalii, Sf. Petru, oamenii din Bârsana sărbătoresc Ziua Ţarinii. E o sărbătoare veche care se ţine pentru a păzi sătenii de dezastre naturale, fulgere, secetă. De asemenea, cojile de ouă sfinţite nu se aruncă la gunoi sau la animale, ci vor fi arse sau îngropate în pământ".

Aveti obiceiuri foarte frumoase si ce este laudabil este faptul ca aceste traditi sunt pastrate cu sfintenie .Din pacate in zona noastra costumul popular(national) este ceva de muzeu dor copii la serbari il mai imbraca,iar singurele obiceiuri care le mai pastreaza uni dintre noi sunt cele din saptamana patimilor cand nu sa mananca urzici, nu se acreste cu otet ,nu se bea vin, si nu se insamanteaza nimic iar in noaptea invieri toate casele au luminile aprinse.Deci inca o data cinste pentru cei care duc traditiile mai departe.

damyn foarte interesant ce ne spui ! Multumesc !

Ar fi interesant sa aflam si alte obiceiuri frumoase din zonele altor fete.

Eu sunt ardeleanca de pe Tarnava Mare. La noi a II a zi de Pasti (luni) se merge "cu stropitul".Ce inseamna asta.....se aduna o trupa mare de baieti (dar pot merge si "oameni mari" ), si merg in case la fete sa le stropeasca cu.....parfum.Traditia spune ca fetele sunt flori ce trebuiesc stropite sa nu se vestejeasca. Acestia sunt omeniti dupa cuviinta (copiii cu oua rosii si prajitura, iar cei mari cu bautura si mancare).
Imi aduc aminte ca in acea zi atat eu cat si mama miroseam a parfum.....de la o posta .....imi e foarte dor de Pastile DE ACASA!

julietafm si la noi este obiceiul asta !

De fapt este un obicei raspandit in toata zona Ardealului !